facebook  wordpress  youtube 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NEWSLETTER

Name:
Email:

Tradi?ii ?i obiceiuri sibiene

 

Tradi?ii de iarn?


O bun? parte a acestor traditii este legata de sarbatorile de iarna (Cr?ciunul, Anul Nou, Sfântul Ioan, Boboteaza, etc). Asociate cu aceste sarbatori acestea anunta incheierea unui an si inceperea unui nou ciclu, in speranta ca Dumnezeu va fi alaturi de intreaga comunitate, ca va ingadui ca noul an sa aduca sanatate si prosperitate.

 

În jude?ul Sibiu printre aceste tradi?ii a? aminti:
Colindul Junilor (Gura Râului, 26 decembrie)
Ceata Junilor este format?, de regul?, dintr-un num?r par de tineri (16-18) condu?i de un jude. Dup? mai bine de o lun? de preg?tiri, în a doua zi de Cr?ciun, dup? slujba religioas?, junii (îmbr?ca?i în costume tradi?ionale - pantaloni cu clopo?ei ?i podoabe, p?l?rii cu pene ?i pieptar) ies în pia?eta din fa?a bisericii ?i, sub privirile localnicilor, danseaz? tradi?ionalul "C?lu?". Apoi ace?tia pleac? cu colindul la preo?ii din sat, primar ?i apoi reprezentan?ii comunei. De fiecare dat? judele vornice?te gazda ?i îi mul?ume?te pentru primire ?i cinste.


Întâlnirea Junilor (S?li?te, 28 decembrie)
Întâlnirea junilor este un eveniment cu mare înc?rc?tur? emo?ional? deorece reune?te tineri juni din mai multe localit??i sibiene ?i nu numai (în fiecare an sosesc ?i reprezentan?i de la Gale?u de Arges ?i Vaideeni, localit??i întemeiate de m?rginenii oieri fugi?i dincolo de mun?i pentru a se feri de prigoana habsburgilor).

 

Dup? parada costumelor tradi?ionale, fiecare jude, în cadrul unei procesiuni bine stabilite, promite s? p?streze ?i s? duc? mai departe datinile ?i obiceiurile str?bunilor s?i. La sfâr?itul jur?mântului junii se prind într-o imens? hor? a unirii - un adev?rat spectacol de port tradi?ional ?i datini str?bune.

 

Udatul Ionilor (T?lm?cel, 7 ianuarie)
În ziua Sf. Ioan Botez?torul, dis de diminea??, întregul sat vuie?te a s?rb?toare. Dup? slujba, porne?te spre râu alaiul format din junii c?lare purtând steaguri tricolore, copii  îmbraca?i tradi?ional, un car alegoric tras de boi împodobi?i cu ?es?turi ?i m?rgele, iar mai la urm?, m?g?ru?ii cu mo?ul ?i baba din paie.

 

Ajun?i la râu, junii îi ud? rând pe rând pe to?i ce poart? numele de „Ion”.  Ionii uda?i sunt r?spl?ti?i cu colaci, vin ?i ?uic?. S?rb?toarea continu? apoi  pe uli?ele satului cu dansuri ?i cântece locale.

 

 

Burduho?ii de la Câr?a (8 ianuarie)
S?rb?torile de iarn? de la Câr?a se încheie cu un obicei denumit “burduho?ii” - în fiecare an, în 8 ianuarie, b?ie?ii din ceat? se costumeaza în Ur?i ?i Burduho?i ?i pornesc pe uli?e pentru a-i murd?ri pe localnici cu o crem? neagr?, f?cut? din funingine ?i untur? sau ulei ars.

 

Cei care vor fi murd?ri?i vor avea un an mai bun.

 

Costumul de urs este f?cut integral din funii de paie r?sucite al?turi de lan? ?i clopot. Costumul burduho?ilor este format din foarte multe zdren?e cusute pe haine ?i un bici.

 

Conduc?torii cetei, Primarul ?i Prim?ri?a, au hainele frumos împodobite de c?tre fetele cetei. Burduho?ii trebuie s?-i urmeze întocmai pe unde ace?tia îi conduc. 

 

Seara târziu, dup? ce termin? de colindat toat? comuna, tinerii dau foc costumelor de urs pentru a arde toate p?catele. Astfel, localnicii intr? în noul an purifica?i ?i mai buni.

 


Lolele de la Agnita (ianuarie / februarie)
Legenda spune c? acest obicei dateaz? înc? din Evul Mediu. Oastea turcilor a asediat cetatea Agnitei, îns? o tân?r? curajoas? pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfrico??tor ?i a ie?it din cetate  pocnind din bici.

 

Biciul f?cea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speria?i. În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmân?rii l?zii de breasl? noului staroste.

Adunarea era ocrotit? de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja l?zile de vecin?tate.

 

Ast?zi, obiceiul s-a transformat într-o parad? condus? de c?petenia breslei cizmarilor înso?it? de doi copila?i - simbol al îngerilor p?zitori.

 

Urmeaz? pe rând, breasla croitorilor, breasla bl?narilor ?i breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle  cu meste?ugurile sale tradi?ionale ?i personaje reprezentative.

 

Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele alearg? pe str?zi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de bici ?i t?l?ngi. Trec?torii care le recunosc primesc drept recompens? cîte o gogoa??.

 

Transylvania-Guide Sibiu

 

 
christian louboutin replica