facebook  wordpress  youtube 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NEWSLETTER

Name:
Email:

Tradiţii şi obiceiuri sibiene

 

Tradiţii de iarnă


O bună parte a acestor traditii este legata de sarbatorile de iarna (Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Ioan, Boboteaza, etc). Asociate cu aceste sarbatori acestea anunta incheierea unui an si inceperea unui nou ciclu, in speranta ca Dumnezeu va fi alaturi de intreaga comunitate, ca va ingadui ca noul an sa aduca sanatate si prosperitate.

 

În judeţul Sibiu printre aceste tradiţii aş aminti:
Colindul Junilor (Gura Râului, 26 decembrie)
Ceata Junilor este formată, de regulă, dintr-un număr par de tineri (16-18) conduşi de un jude. După mai bine de o lună de pregătiri, în a doua zi de Crăciun, după slujba religioasă, junii (îmbrăcaţi în costume tradiţionale - pantaloni cu clopoţei şi podoabe, pălării cu pene şi pieptar) ies în piaţeta din faţa bisericii şi, sub privirile localnicilor, dansează tradiţionalul "Căluţ". Apoi aceştia pleacă cu colindul la preoţii din sat, primar şi apoi reprezentanţii comunei. De fiecare dată judele vorniceşte gazda şi îi mulţumeşte pentru primire şi cinste.


Întâlnirea Junilor (Sălişte, 28 decembrie)
Întâlnirea junilor este un eveniment cu mare încărcătură emoţională deorece reuneşte tineri juni din mai multe localităţi sibiene şi nu numai (în fiecare an sosesc şi reprezentanţi de la Galeşu de Arges şi Vaideeni, localităţi întemeiate de mărginenii oieri fugiţi dincolo de munţi pentru a se feri de prigoana habsburgilor).

 

După parada costumelor tradiţionale, fiecare jude, în cadrul unei procesiuni bine stabilite, promite să păstreze şi să ducă mai departe datinile şi obiceiurile străbunilor săi. La sfârţitul jurământului junii se prind într-o imensă horă a unirii - un adevărat spectacol de port tradiţional şi datini străbune.

 

Udatul Ionilor (Tălmăcel, 7 ianuarie)
În ziua Sf. Ioan Botezătorul, dis de dimineaţă, întregul sat vuieşte a sărbătoare. După slujba, porneşte spre râu alaiul format din junii călare purtând steaguri tricolore, copii  îmbracaţi tradiţional, un car alegoric tras de boi împodobiţi cu ţesături şi mărgele, iar mai la urmă, măgăruşii cu moţul şi baba din paie.

 

Ajunşi la râu, junii îi udă rând pe rând pe toţi ce poartă numele de „Ion”.  Ionii udaţi sunt răsplătiţi cu colaci, vin şi ţuică. Sărbătoarea continuă apoi  pe uliţele satului cu dansuri şi cântece locale.

 

 

Burduhoşii de la Cârţa (8 ianuarie)
Sărbătorile de iarnă de la Cârţa se încheie cu un obicei denumit “burduhoşii” - în fiecare an, în 8 ianuarie, băieţii din ceată se costumeaza în Urşi şi Burduhoşi şi pornesc pe uliţe pentru a-i murdări pe localnici cu o cremă neagră, făcută din funingine şi untură sau ulei ars.

 

Cei care vor fi murdăriţi vor avea un an mai bun.

 

Costumul de urs este făcut integral din funii de paie răsucite alături de lanţ şi clopot. Costumul burduhoşilor este format din foarte multe zdrenţe cusute pe haine şi un bici.

 

Conducătorii cetei, Primarul şi Primăriţa, au hainele frumos împodobite de către fetele cetei. Burduhoşii trebuie să-i urmeze întocmai pe unde aceştia îi conduc. 

 

Seara târziu, după ce termină de colindat toată comuna, tinerii dau foc costumelor de urs pentru a arde toate păcatele. Astfel, localnicii intră în noul an purificaţi şi mai buni.

 


Lolele de la Agnita (ianuarie / februarie)
Legenda spune că acest obicei datează încă din Evul Mediu. Oastea turcilor a asediat cetatea Agnitei, însă o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător şi a ieşit din cetate  pocnind din bici.

 

Biciul făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi. În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste.

Adunarea era ocrotită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.

 

Astăzi, obiceiul s-a transformat într-o paradă condusă de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi - simbol al îngerilor păzitori.

 

Urmează pe rând, breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle  cu mesteşugurile sale tradiţionale şi personaje reprezentative.

 

Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de bici şi tălăngi. Trecătorii care le recunosc primesc drept recompensă cîte o gogoaşă.

 

Transylvania-Guide Sibiu

 

 
christian louboutin replica